Scenotestul

Scenotestul este una dintre cele mai captivante metode proiective de evaluare psihologică pentru copii și adolescenți. Față de modurile clasice de stabilire a diagnosticului evolutiv (teste de dezvoltare, de personalitate sau de stabilire a IQ-ului), Scenotestul oferă o modalitate inovativă de administrare: jocul — și o serie de avantaje implicite.

Scenotestul este un test de construcție proiectivă, elaborat pentru a clarifica și a defini dificultățile și problemele neconștientizate sau trecute cu vederea de persoana evaluată. Realizează o diagnoză prin joc, tocmai pentru că jocul permite persoanei să creeze, cu ajutorul suportului testului (cele 16 păpuși și multele materiale aflate la dispoziție), un microcosmos, corespondent al lumii reale. La acest nivel, psihologul va putea surprinde caracteristicile structurii relaționale, interacțiunile de natură conflictuală și modalitățile naturale de comunicare și exprimare. Datorită selecției pe considerente psihanalitice a materialului de joc, Scenotestul are un caracter simbolic, putând exprima, alături de realitate, și temerile și dorințele subiectului.

Scenotestul este utilizat adesea în stabilirea diagnosticului, în special în cazul copiilor și adolescenților, încă din anii ’40, când Gerdhild von Staabs a creat materialul de joc. După Schober (1977), Scenotestul se înscrie între cele mai utilizate zece metode de consiliere educațională din Germania.

În psihologia aplicată, testul participă la trasarea structurii personalității, prin luarea în considerare în același timp a factorilor care țin de modelul psihanalitic, dar și la realizarea unei scurte introspecții în modurile comportamentale tipice și în caracteristicile distinctive ale etapelor individuale de dezvoltare.

Totodată, este util în realizarea inițierii contactului și a familiarizării copiilor cu situații noi (schimbarea de mediu, internarea în clinică etc.), la consilierea copiilor cu dificultăți în educație și la consilierea vocațională, pentru testarea capacităților de adaptare, pentru investigarea persoanelor cu handicap la nivel senzorial.

Scenotestul poate fi folosit și pentru terapia sau consilierea cu tema depășirii anumitor probleme de viață (greutăți la locul de muncă, confruntarea cu probleme tipice fiecărei vârste). În psihopatologie are contribuții la explorarea nevrozelor apărute în orice treaptă de vârstă, ca mijloc de psihodiagnoză și de psihoterapie.